Category: SiSC

E timpul să-ți conturezi viitorul! Trebuie să te faci remarcat în facultate! Jobul tău se va învârti în jurul a ceea ce ai studiat! Dacă ceea ce tocmai ai citit ți se pare familiar, probabil ești într-o perioadă în care aceste cuvinte vin ca o avalanșă din toate direcțiile, punând presiune pe umerii tăi, pentru că, într-adevăr, te apropii de un moment definitoriu al vieții: studenția. Totuși, înainte să-ți pregătești planul de bătaie pentru a face din aceste țeluri o realitate, dă-mi voie să-ți spun că studenția nu este numai o punte spre o carieră de succes, ci este și o scurtă frântură de timp în care poți să dai contur celor mai frumoase experiențe, amintiri și prietenii. Anii ce urmează te vor purta prin cele mai nebănuite trăiri, te vor învăța câteva lecții de viață și te vor ajuta să te regăsești în cel mai autentic mod. Toate astea sună copleșitor, nu-i așa? Fiecare dintre noi ne dorim să facem lucruri memorabile și mărețe, dar cum? Ei bine, mai întâi de toate, trebuie să găsești locul în care să le poți face. Asta este cea mai mare provocare, iar dacă o îndeplinești, restul va veni de la sine. Eu am găsit deja acel loc și sunt aici să te ghidez și pe tine către el. Prima mea zi de studenție a început cu alarma telefonului anunțând ora 7:30, o expresie obosită, fără chef de viață și cu o cafea pregătită cu nu prea multă tragere de inimă, sperând că-mi va da doza de energie de care aveam nevoie ca să trec cu bine prin zi. Un drum cu metroul și cinci melodii mai târziu, mă aflam în fața facultății, cu mai multă anxietate decât încape într-o persoană. Pentru că nu cunoșteam pe nimeni, mi-am luat inima în dinți și am intrat în clădire, sperând să găsesc singură sala de curs în care trebuia să ajung. Înainte să pot localiza lifturile, altceva mi-a atras atenția. Dacă în partea de hol în care mă aflam eu pluteau numai reținerile unor studenți emoționați, de partea cealaltă a holului se petrecea cu totul altceva. Câteva persoane îmbrăcate în tricouri albe stăteau pe treptele scărilor, povestind și zâmbind, iar în spatele ferestrelor ce băteau spre grădina Ciberneticii puteam observa niște persoane purtând aceleași tricouri, discutând cu entuziasm despre ceva anume. Curiozitatea m-a împins către scări în detrimentul liftului, iar una dintre persoanele pe care le observasem și-a îndreptat privirea către mine, mi-a zâmbit, arătându-mi în ce direcție să o iau și, fără alte cuvinte, mi-a întins o foaie de hârtie. Am luat-o și am mers mai departe, dar simțeam că vreau să mai simt puțin din acea atmosferă, să fiu în acel grup, să-i îndrum pe cei pierduți, să râd și să povestesc despre petrecerile de seara trecută. Resemnându-mă că șansele să trăiesc așa ceva sunt minime, am continuat căutarea sălii, în timp ce citeam textul de pe foaia primită mai devreme. Ai curaj? Astea erau ultimele cuvinte tipărite pe hârtie, dar și în mintea mea în tot restul zilei. După cursuri, am mers direct acasă și monotonia a pus stăpânire din nou peste programul meu. Nu voiam ca studenția mea să arate așa. În acea seară am decis că da, vreau să am curaj, iar provocările prin care am trecut în luna următoare m-au condus spre locul despre care-ți vorbeam mai sus. Doi ani mai târziu, sunt unul dintre oamenii cu tricouri albe. Mă trezesc în fiecare zi cu aceeași lipsă de energie, dar pe care o recapăt de îndată ce ajung la facultate, știind că ziua mea nu va fi monotonă și că noi obstacole așteaptă să fie depășite. Am descoperit că orele de curs trec mai ușor și pauzele alături de niște oameni frumoși par interminabile. Muncim mult, dar o facem cu drag, pentru că o facem împreună și serile de distracție nu lipsesc niciodată. Aici am învățat să spun ce gândesc, să profit de fiecare oportunitate, să-mi clădesc viitorul făcând ceva ce îmi aduce satisfacție și, cel mai important, o fac cu și pentru oameni. Dacă ți se pare că ceea ce ai citit necesită mai multe detalii și vrei să înțelegi mai bine totul, tu ești cel care va trebui să umple spațiile libere de acum înainte. Eu ți-am lăsat câteva indicii printre rânduri, iar tu va trebui să rămâi curios, să unești piesele și, cine știe, poate vei ajunge pe o Stradă Frumoasă! Andreea Stan Membru Departament Educațional Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)

A fi student…. Pentru fiecare înseamnă o nouă etapă, o perioadă în care maturizarea, petrecerile studențești, prieteniile trainice, dar și bagajul de cunoștințe se contopesc pentru a forma povestea celor mai frumoși ani. Însă, printre toate acestea, în viețile multora se va structura și își va lăsa amprenta asupra dezvoltării personale, dar și profesionale un strop de magie format doar din câteva litere. Exact, toate aceste informații conduc spre un singur suspect, voluntariatul! Pentru mulți, acest termen poate fi bizar sau poate deține diferite semnificații. De aceea, vom lua dispozitivele de urmărire și vom porni împreună pe urmele unui student voluntar pentru a descoperi misterele din spatele acestei activități. Sună alarma! Am putea prezice o nouă zi, dar aceeași rutină, în care drumul acasă-facultate este nelipsit. Însă, de această dată, totul pare a fi altfel. Din informațiile aflate, studentul își începe cursurile la ora 13:30, iar acum este doar 09:00. Cum își va începe dimineața? În timp ce își savurează cafeaua, deschide mailurile necitite, dând reply unui task și tastând ,,Îmi asum eu”. Verifică orarul pentru a vedea ce cursuri sau seminare îl așteaptă și îmbrăcând un tricou alb inscripționat SiSC se îndreaptă spre facultate. Înainte de participarea la ore, se întâlnește în fața secretariatului cu mai mulți studenți ce purtau astfel de tricouri, în sfera cărora pare a fi instaurat entuziasmul și bucuria. Dorința arzătoare de implicare se resimte în discuțiile acestora, unde timiditatea este suprimată de comunicare și participarea deschisă. Dar, firul deslușirii informațiilor nu se oprește aici. Seara urmează a fi conturată de un deadline, unde pasiunea reprezintă cheia realizării unui articol, implementării unei postări, căutării unui partener, discuției cu un alt student sau asigurării funcționalității unui site. Astfel, un alt task se finalizează cu succes și e trimis la feedback, iar o frântură mică se adaugă unui proiect. Ziua se apropie de final, dar dezvăluirile continuă să iasă la iveală, întrucât, sintetizând toate ideile, aflăm că sfârșitul săptămânii va fi presărat cu un teambuilding, unde se vor crea amintiri memorabile și munca se va îmbina cu distracția. Fiecare indiciu aduce un plus de noutate, trăire, voluntariatul reușind a deveni o formă subtilă de exploatare, tainele sale fiind indescifrabile. Sper că motivația și curiozitate ce dăinuiesc în adâncul sufletului să vă conducă spre dorința de a continua această investigație, de a găsi restul pieselor și de a reuni puzzle-ul care descrie viața unui SiSCot. Însă, finalul va fi unul cert: este frumos! Iuliana Hîngan Membru Departament Educațional Sindicatul Studenților din Cibernetică

„90% din voluntari au raportat sentimente de realizare personală și din ce în ce mai puține emoții negative.”, „Un studiu a arătat că voluntarii au stima de sine mai ridicată și sănătatea fizică îmbunătățită.”, „Voluntarii contribuie cu 200 de milioane de dolari la economia Australiei, ajutând țara să evolueze.”, „Cercetătorii spun că 40% din voluntari au ajuns să facă această muncă deoarece un prieten le-a sugerat asta.”. Auzim din ce în ce mai des genul acesta de informații. Sunt neclasificate și nu este un mister că voluntariatul are un impact foarte mare asupra lumii, contribuind zilnic la dezvoltarea ei, dar și asupra omului, aducându-i numeroase beneficii atât pe plan personal, cât și profesional. Voluntariatul îți oferă șansa să contribui la comunitatea și lumea în care mereu ai vrut să trăiești. Cum îți oferă această șansă? Ei bine, în funcție de problema asupra căreia vrei să-ți lași amprenta, prin voluntariat, poți face lucruri mărețe de care nu te-ai gândit vreodată că ești capabil. Poți contribui la educația copiilor și tinerilor mai puțin norocoși. Mai mult, poți contribui chiar la drumul către un prim loc de muncă, respectiv o carieră de succes al unui tânăr. Există numeroase organizații ce se remarcă prin proiecte care ajută copiii din medii defavorizate să aibă acces la educație și la informațiile la care noi avem acces zi de zi. În plus, poți sări în ajutorul celor care au avut deja un contact cu mediul academic, dar cărora le este greu să pornească pe piața muncii. Dacă mereu ai avut măcar o mică dorință de a contribui la rezolvarea adevăratelor probleme cu care se confruntă oamenii mai puțin norocoși din toată lumea, voluntariatul pentru cauze umanitare îți oferă oportunitatea de a face acest pas, luptând pentru o viață mai bună a lor. Nu în ultimul rând, poți face voluntariat pentru mediul înconjurător, iar dacă ești un artist înnăscut, îți poți oferi ajutorul la teatru, la bibliotecă sau la evenimentele culturale de mare amploare. Ce poate fi mai frumos decât să vânezi aceste emoții privilegiate aduse de artă și să susții ceva ce ne face viețile mai frumoase? Indiferent de tipul voluntariatului pe care alegi să-l practici, contribuția ta va face o diferență semnificativă de care atât tu, cât și oamenii din jurul tău aveți nevoie. Voluntariatul te schimbă și îți oferă o nouă perspectivă asupra lucrurilor din viața ta, iar de cele mai multe ori este lipiciul care ne aduce aproape pe noi ca oameni și ne face să fim o echipă. Elena-Alexandra Duduță Membru Departament Educațional Sindicatul Studenților din Cibernetică

Ce?! Au trecut deja doi ani?   Da, au trecut doi ani de când am făcut una dintre cele mai bune alegeri pe care le puteam face. M-am înscris în SiSC! Ce repede zboară timpul când faci ceea ce îți place… Stau acum pe scaunul meu de la birou, scriu acest articol și mă gândesc că încep facultatea la ora 13:30, iar acum este de-abia 9:30. Ce aș fi făcut în acest timp dacă nu aș fi fost în SiSC? Probabil aș fi dormit mai mult, aș fi mers la cumpărături sau aș fi făcut curat. Cu toate că variantele sunt destul de tentante, prefer să-mi ocup timpul cu activități care să-i ajute pe alții, care să mă ajute pe mine să mă dezvolt și să mă conectez cu oamenii. Ați crede că exagerez, adică cine nu și-ar dori să doarmă mai mult, nu-i așa? Ei bine, somnul va conta foarte puțin atunci când o să prindeți gustul voluntariatului. O să vă doriți ca o zi să aibă mai mult de 24h. Experiențele în calitate de recrut și membru pot fi diferite de la generație la generație, însă ceea ce știm sigur este că experiența SiSC rămâne una dintre cele mai frumoase din viața oricărui student. M-am gândit că nu o să mă credeți pe mine, pentru că sună totul prea frumos, așa că mi-am adus întăriri!   SiSC… A trecut numai un an de când acest cuvânt levitează zilnic prin gândurile mele și, cumva, încă mi-e greu să mă obișnuiesc cu ideea că aparțin unui grup atât de minunat. Îmi amintesc cum toamna monotonă a anului trecut a devenit, în numai câteva săptămâni, magică. De ce magică? Ei bine, pentru că nu mi-am dat seama că trăiam cele mai frumoase clipe din viața mea, dar acum, privind în urmă, e totul mult mai clar. Fiecare zi venea cu un nou strop de entuziasm, pentru că nu știam ce altă surpriză îmi pregătea SiSC-ul sau ce alte persoane noi voi cunoaște. Cred că aș putea vorbi la nesfârșit despre fiecare moment care m-a făcut să mă întreb cum de sunt atât de norocoasă, dar cred că experiențele pe care SiSC ni le oferă fiecăruia dintre noi au farmecul lor numai dacă le descoperi singur, iar eu cred cu tărie că farmecul stă în mister.  Tot ce pot spune este că magia nu există numai în filme, studenția poate fi exact cum ți-o imaginai când erai mic și toate astea datorită alegerilor îndrăznețe în viață. Eu am ales să mă înscriu în SiSC, pentru ca mai apoi… SiSC să mă aleagă pe mine.    Andreea Stan Membru SiSC   Am încercat de multe ori să-mi imaginez cum ar fi fost anii mei de studenție fără voluntariat, însă mi-a fost pur și simplu imposibil. Trebuie să recunosc, când m-am înscris în SiSC, am făcut-o fără prea mari ambiții. Făcusem deja ceva voluntariat prin liceu și am zis să mă înscriu și în chestia asta, că poate mai învăț și eu ceva. Și chiar am învățat, însă acești ani au însemnat mult mai mult de atât. Dacă ai fi venit la mine în ziua în care am devenit membru și mi-ai fi spus că voi ajunge să mă implic în atâtea proiecte și chiar să accept provocarea de a coordona unul, cel mai probabil aș fi râs. Dar uite că toate astea s-au întâmplat. Am descoperit că rezonez puternic cu misiunea organizației și am prins gustul implicării. Și cu ce am rămas după toate astea? În primul rând, pe lângă abilitățile tehnice, am învățat cum stă treaba cu lucruri precum munca în echipă, organizarea sau lucrul sub presiune. Dar mai presus de toate am rămas cu amintiri minunate. Au fost destule nopți albe, uneori pentru a duce un proiect la bun sfârșit, alteori pentru a petrece. Au fost peripeții neașteptate, uneori la munte, alteori la mare. Am trăit sentimente de tot felul, de la extaz la emoție. Iar acum că mi-a venit și mie rândul să fac loc unei noi generații, mă uit în urmă și nu regret nicio secundă din aventura asta. Vă pot spune cu toată sinceritatea că, dacă îi dați voie să vă intre sub piele, SiSC-ul vă poate schimba viața.   Rareș Dinu Membru SiSC   Deși am trăit experiența recrutărilor în urma cu șapte ani, parcă resimt și acum emoțiile de atunci. Emoții venite din dorința de a fi și eu parte din această mare familie.  Prima întâlnire cu oamenii din SiSC a fost la înscrierile pentru facultate și din acel moment eram hotărâtă că vreau și eu sa fac ceea ce făceau ei. Pentru a putea reuși, am știut că trebuie sa fac un pas în față și să ies din zona aceea în care cu toții ne simțim confortabil. Cred că cele mai multe emoții le-am avut la una dintre probele AC-ului de PR, atunci a trebuit sa vorbesc pentru prima oară în fața unui număr mare de oameni. Inima îmi bătea cu putere și mintea îmi spunea „Poți Alexandra, hai… Trebuie să îi impresionezi. Vrei să intri în SiSC? Mergi în față. Curaj!”. Pentru a ține minte acel moment, am făcut chiar și o fotografie care imi descrie perfect trăirile.  Îmi este imposibil să cuprind în cuvinte ce am simțit când am primit răspunsul mult așteptat. Din acel moment eu eram parte din SiSC! Au urmat trei ani plini de provocări, de momente în care am plâns de fericire, dar și în care am fost supărată că lucrurile nu mergeau așa cum îmi doream. Cred că atunci când trecem prin emoții din cele mai diverse putem spune ca trăim cu adevărat și cu siguranță experiența ca membru SiSC te aduce zilnic în fața unor noi provocări. Nici nu vreau sa îmi imaginez pentru o secundă studenția mea fără SiSC…   Alexandra Zanfirescu Alumn SiSC   Acum că ți-am arătat cât de frumos este SiSC și tot ce oferă el, ce zici? Merită? Eu zic din tot sufletul DA. Nu-i așa că vrei să fii

În perioada studenției nu de puține ori auzim despre voluntariat. Fie că avem colegi voluntari, fie că ne intersectăm cu diferite organizații studențești, aflăm din ce în ce mai des cât de benefic este voluntariatul pentru noi și cât de mult ne ajută să ne dezvoltăm. Hm, chiar așa să fie oare? Încă din prima mea zi de studentă am întâlnit pe holurile facultății o mulțime de voluntari zâmbitori, ce purtau cu mândrie tricourile organizațiilor din care făceau parte. Cum dedicarea, amabilitatea și poveștile lor captivante mi-au trezit curiozitatea, m-am hotărât și eu să acord o șansă voluntariatului. Un an mai târziu, pot spune că într-adevăr, toate beneficiile despre care ni se povestește există și sunt chiar mult mai profunde decât am fi crezut. Bineînțeles, în capul listei cu avantaje se plasează dezvoltarea noastră atât personală, cât și profesională. Începând cu procesul de recrutare, fără să ne dăm seama, trecem printr-o serie de transformări, ce ne conduc treptat spre maturitate. Cunoaștem noi oameni, schimbăm idei și păreri și, încetul cu încetul, simțim că facem parte cu toții dintr-o mare familie. Voluntariatul reprezintă, fără doar și poate, o „simulare” ce ne pregătește pentru viața de adult și pentru viitorul job. Dincolo de faptul că aduce un plus important la CV, dobândim experiență atât pe partea de soft skills, cât și pe partea de hard skills. Într-o organizație lucrurile se desfășoară similar vieții dintr-o companie. Responsabilitățile sunt împărțite între mai multe departamente, fiecare membru având propriile sarcini. Astfel, învățăm cât de important este să respectăm un deadline, cum să ne obișnuim cu munca în condiții de presiune și stres și conștientizăm cât de mult poate influența o singură persoană parcursul întregii echipe. Sunt sigură că mulți studenți s-au întrebat cel puțin o dată: cum aș avea timp de voluntariat, de facultate și de ieșirile cu prietenii? Ei bine, există timp suficient pentru toate, mai ales dacă ne dorim acest lucru. Totul stă într-o organizare eficientă, ceea ce voluntariatul ne ajută să dobândim. Devenim mult mai responsabili și atenți la felul în care ne petrecem timpul, ne dăm seama că fiecare moment este prețios și poate fi valorificat pentru a face ceva productiv. Dincolo de responsabilități, task-uri și deadline-uri, voluntariatul reprezintă prietenie, familie. Ne apropiem de oameni alături de care vom împărtăși o mulțime de amintiri și momente frumoase. Nimic nu se compară cu distracția dintr-un teambuilding, cu ieșirile la cafenele sau cinema, sau cu ședințele ce se prelungesc uneori chiar și până târziu în noapte. Cu toții ne implicăm emoțional și ne dedicăm unei cauze comune, împărțind la final satisfacția muncii duse la bun sfârșit cu succes. Pentru mine, experiența voluntariatului reprezintă în același timp o plăcere, o provocare, o ieșire din zona de confort și o oportunitate continuă către descoperirea de sine. Pe lângă faptul că am avut un prim an de facultate mult mai palpitant, în care nu am avut timp să mă plictisesc, am descoperit că sunt capabilă de mult mai multe decât aș fi crezut. Am învățat să am mai multă încredere în mine și să îmi expun de fiecare dată punctul de vedere, căci chiar voi fi ascultată. Închei acest articol cu speranța că v-am convins măcar puțin să acordați o șansă voluntariatului. Vă încurajez să analizați bine situația și să vă implicați în procesele de recrutare ce vor avea loc curând în majoritatea organizațiilor studențești. Voluntariatul reprezintă cu adevărat o experiență unică ce dă o semnificație mai profundă studenției.   Miruna – Maria Pohoață Membru Departament Educațional Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)