Magistrala 4: Amintiri

2020-10-13T15:36:28+00:00

Ce?! Au trecut deja doi ani?

 

Da, au trecut doi ani de când am făcut una dintre cele mai bune alegeri pe care le puteam face. M-am înscris în SiSC! Ce repede zboară timpul când faci ceea ce îți place…

Stau acum pe scaunul meu de la birou, scriu acest articol și mă gândesc că încep facultatea la ora 13:30, iar acum este de-abia 9:30. Ce aș fi făcut în acest timp dacă nu aș fi fost în SiSC? Probabil aș fi dormit mai mult, aș fi mers la cumpărături sau aș fi făcut curat. Cu toate că variantele sunt destul de tentante, prefer să-mi ocup timpul cu activități care să-i ajute pe alții, care să mă ajute pe mine să mă dezvolt și să mă conectez cu oamenii. Ați crede că exagerez, adică cine nu și-ar dori să doarmă mai mult, nu-i așa? Ei bine, somnul va conta foarte puțin atunci când o să prindeți gustul voluntariatului. O să vă doriți ca o zi să aibă mai mult de 24h.

Experiențele în calitate de recrut și membru pot fi diferite de la generație la generație, însă ceea ce știm sigur este că experiența SiSC rămâne una dintre cele mai frumoase din viața oricărui student. M-am gândit că nu o să mă credeți pe mine, pentru că sună totul prea frumos, așa că mi-am adus întăriri!

 

SiSC… A trecut numai un an de când acest cuvânt levitează zilnic prin gândurile mele și, cumva, încă mi-e greu să mă obișnuiesc cu ideea că aparțin unui grup atât de minunat. Îmi amintesc cum toamna monotonă a anului trecut a devenit, în numai câteva săptămâni, magică. De ce magică? Ei bine, pentru că nu mi-am dat seama că trăiam cele mai frumoase clipe din viața mea, dar acum, privind în urmă, e totul mult mai clar. Fiecare zi venea cu un nou strop de entuziasm, pentru că nu știam ce altă surpriză îmi pregătea SiSC-ul sau ce alte persoane noi voi cunoaște. Cred că aș putea vorbi la nesfârșit despre fiecare moment care m-a făcut să mă întreb cum de sunt atât de norocoasă, dar cred că experiențele pe care SiSC ni le oferă fiecăruia dintre noi au farmecul lor numai dacă le descoperi singur, iar eu cred cu tărie că farmecul stă în mister. 

Tot ce pot spune este că magia nu există numai în filme, studenția poate fi exact cum ți-o imaginai când erai mic și toate astea datorită alegerilor îndrăznețe în viață. Eu am ales să mă înscriu în SiSC, pentru ca mai apoi… SiSC să mă aleagă pe mine. 

 

Andreea Stan

Membru SiSC

 

Am încercat de multe ori să-mi imaginez cum ar fi fost anii mei de studenție fără voluntariat, însă mi-a fost pur și simplu imposibil. Trebuie să recunosc, când m-am înscris în SiSC, am făcut-o fără prea mari ambiții. Făcusem deja ceva voluntariat prin liceu și am zis să mă înscriu și în chestia asta, că poate mai învăț și eu ceva. Și chiar am învățat, însă acești ani au însemnat mult mai mult de atât. Dacă ai fi venit la mine în ziua în care am devenit membru și mi-ai fi spus că voi ajunge să mă implic în atâtea proiecte și chiar să accept provocarea de a coordona unul, cel mai probabil aș fi râs. Dar uite că toate astea s-au întâmplat. Am descoperit că rezonez puternic cu misiunea organizației și am prins gustul implicării.

Și cu ce am rămas după toate astea? În primul rând, pe lângă abilitățile tehnice, am învățat cum stă treaba cu lucruri precum munca în echipă, organizarea sau lucrul sub presiune. Dar mai presus de toate am rămas cu amintiri minunate. Au fost destule nopți albe, uneori pentru a duce un proiect la bun sfârșit, alteori pentru a petrece. Au fost peripeții neașteptate, uneori la munte, alteori la mare. Am trăit sentimente de tot felul, de la extaz la emoție. Iar acum că mi-a venit și mie rândul să fac loc unei noi generații, mă uit în urmă și nu regret nicio secundă din aventura asta. Vă pot spune cu toată sinceritatea că, dacă îi dați voie să vă intre sub piele, SiSC-ul vă poate schimba viața.

 

Rareș Dinu

Membru SiSC

 

Deși am trăit experiența recrutărilor în urma cu șapte ani, parcă resimt și acum emoțiile de atunci. Emoții venite din dorința de a fi și eu parte din această mare familie. 

Prima întâlnire cu oamenii din SiSC a fost la înscrierile pentru facultate și din acel moment eram hotărâtă că vreau și eu sa fac ceea ce făceau ei. Pentru a putea reuși, am știut că trebuie sa fac un pas în față și să ies din zona aceea în care cu toții ne simțim confortabil. Cred că cele mai multe emoții le-am avut la una dintre probele AC-ului de PR, atunci a trebuit sa vorbesc pentru prima oară în fața unui număr mare de oameni. Inima îmi bătea cu putere și mintea îmi spunea Poți Alexandra, hai… Trebuie să îi impresionezi. Vrei să intri în SiSC? Mergi în față. Curaj!”. Pentru a ține minte acel moment, am făcut chiar și o fotografie care imi descrie perfect trăirile. 

Îmi este imposibil să cuprind în cuvinte ce am simțit când am primit răspunsul mult așteptat. Din acel moment eu eram parte din SiSC!

Au urmat trei ani plini de provocări, de momente în care am plâns de fericire, dar și în care am fost supărată că lucrurile nu mergeau așa cum îmi doream. Cred că atunci când trecem prin emoții din cele mai diverse putem spune ca trăim cu adevărat și cu siguranță experiența ca membru SiSC te aduce zilnic în fața unor noi provocări.

Nici nu vreau sa îmi imaginez pentru o secundă studenția mea fără SiSC…

 

Alexandra Zanfirescu

Alumn SiSC

 

Acum că ți-am arătat cât de frumos este SiSC și tot ce oferă el, ce zici? Merită? Eu zic din tot sufletul DA. Nu-i așa că vrei să fii și tu unul dintre SiSCoții care oferă cunoștințele acumulate și împărtășesc din amintirile lor anul viitor?

 

Raluca-Elena Nicoară

Membru Departament Educațional

Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)