Salutare, dragi colegi! Bine ați venit la CSIE! Eu sunt Sindicatul Studenților din Cibernetică, pe scurt SiSC. Probabil ați auzit deja de mine, iar dacă nu ați făcut-o, îmi cer scuze. Și chiar dacă ați făcut-o sau nu, sunt sigur că aveți multe întrebări legate de activitatea mea. Scopul meu principal este să reprezint studenții din Cibernetică, dar nu vreau să vă plictisesc cu detalii „tehnice”, e plină facultatea de ele. Cred că cel mai bine veți afla cu adevărat ce reprezint eu de la studenții mai mari, care m-au trăit cu bune și rele, iar pentru asta i-am cerut ajutorul unei persoane care a fost alături de mine în ultimii trei ani, și anume Laura Tănăsescu, președintele meu din mandatul 2016-2017.
Care a fost parcursul tău în SiSC?
„Eram la înscrieri când am observat prima dată ce înseamnă SiSC-ul, adică prietenie, distracție, muncă, responsabilitate și dorință, toate într-un singur loc. Eram convinsă că îmi voi dori să fac parte din SiSC cu orice preț atunci când urma să ajung la facultate. Așadar, când am ajuns, am aplicat cu mari emoții la gândul că nu aș concepe să nu fiu acceptată și am muncit în procesul de recrutare doar cu gândul și motivația că vreau să fiu și eu SiSC. Odată acceptată, am luat contact cu atât de multe persoane cât nu apucasem să cunosc întreg liceul. Aveam o dorință imensă de a-mi găsi un rost la facultate, de a fi parte din ceva măreț, de a face schimbări acolo unde simțeam că este nevoie. Am intrat pe proiecte și chiar dacă am întâmpinat câteva dificultăți pe parcurs, niciodată nu am simțit că aș fi putut renunța la ceea ce înseamnă SiSC, indiferent de cât de greu mi-a fost sau cât de dezamăgită m-am simțit. În momentul în care s-au anunțat candidaturile, am fost decisă că vreau să aplic pe funcția de Președinte, chiar dacă știam că foarte multe persoane nu cred în mine sau că experiența mea în SiSC de un an nu era suficientă pentru o asemenea funcție. Câștigând totuși alegerile, consider că am plecat în cel mai greu drum al vieții mele, în sensul că am avut mult de muncă, dar și atenție și energie de dat, până când au început să se vadă cu adevărat rezultatele. Cu toate acestea, întreaga perioadă a fost cea mai frumoasă a vieții mele și nu aș da înapoi nicio secundă din tot ce am trăit. Privind în urmă, la un an și jumătate de la finalul mandatului și de când implicarea mea efectivă în SiSC a fost ceva mai mică, cred că am fost extrem de norocoasă să trăiesc acele momente, iar acum să am alături în continuare SiSCoți din trei generații și amintiri cât să îmi ajungă pentru o viață.”
Care a fost cea mai frumoasă amintire pe care o ai din perioada petrecută în SiSC?
„Nu știu să numesc un singur moment pentru că au fost multe și la fel de frumoase. Primul meu teambuilding a reprezentat o revelație pentru mine. Bucurie, prieteni, cunoștințe noi, jocuri și distracție, toate trăite într-un singur loc. De asemenea, anul în care am fost Președinte în SiSC a fost cel mai frumos pentru mine din toate punctele de vedere. Am trăite momente unice, mi-am depășit cu mult toate limitele pe care credeam că le am și m-am ales cu prieteni pe care cred și sper că îi voi păstra o viață.”
Dacă ai fi din nou în primul an de facultate de ce ai aplica în SiSC?
„Cred că aș aplica din același motiv pentru care am aplicat la început. Pentru că puteam vedea pe fiecare hol al facultății și nu numai, o echipă care muncește și face lucruri reale pentru studenți, toate acestea aducând-le prieteni și momente unice.”
Ce reprezintă pentru tine SiSC-ul?
„Pentru mine SiSC-ul este organizația care mi-a schimbat viața. Este locul pentru care am muncit cu cea mai mare plăcere și dorință de reușită. Este acel lucru care m-a maturizat și mi-a oferite alte perspective pentru viitor. Este un sentiment pe care îl voi păstra în suflet pentru totdeauna și pentru care aș face orice, chiar și la acest moment, la aproape doi ani de când am trăit apogeul în această echipă.”
Cu ce te-a ajutat SiSC-ul în viața personală și/sau profesională?
„În viața profesională pot spune că SiSC-ul m-a ajutat să obțin un oarecare avantaj în fața celor care poate au doar cunoștințe, în sensul că mi-a oferit experiențe diverse în care am aplicat practic cunoștințe teoretice. De asemenea, am ieșit din zona de confort atunci când am fost la diferite întâlniri, atunci când am intrat în contact cu oameni necunoscuți sau atunci când am organizat diferite activități. Mai mult, mi-a oferit șansa de a fi coordonator al unei echipe. Până la urmă, SiSC-ul mi-a demonstrat că nimic pe lume nu este mai important decât sunt oamenii. Această idee am încercat să o aplic ulterior inclusiv în viața personală, după ce am învățat că atenția mea trebuie să fie orientată către oameni, către nevoile, dorințele și așteptările lor, astfel încât să putem obține ulterior rezultate excelente ale echipei.”
De ce consideri tu că un student ar trebui să aplice în SiSC?
„Ca student, consider că la început de drum trebuie să fii mai întâi curios. Ca student în România, trebuie să fii mai mult de atât. Cred că trebuie să găsești acele activități extra care să te perfecționeze în domeniu, care să îți ofere și posibilitatea de a aplica practic diferite cunoștințe menite să completeze studiul din cadrul facultății. Nu în ultimul rând, studenții de astăzi întâmpină obstacole diverse în dezvoltarea lor și tot ei trebuie să rezolve acestea probleme; totuși, acest fapt este imposibil de realizat în mod individual. Așadar, pentru toate aceste lucruri, dar și multe altele (posibilități de dezvoltate, apartenența la un grup, dorința de a fi parte din schimbare și progres), cred că orice student ar trebui măcar să încerce să aplice în SiSC. Poate că ulterior va simți exact ce am simțit eu sau poate că nu se va identifica cu întreaga echipă ori cu activitățile realizate. Însă, în acel moment, va putea fi împăcat cu faptul că a încercat și nu se va gândi zilnic că este posibil să fi ratat experiența care îi putea marca studenția.”
Și la final, de ce SiSC?
„Pentru că aici am întâlnit oameni sinceri, devotați, care muncesc mai presus de orice pentru binele celor din jur, cu toate că sunt sigură că oricine, inclusiv oamenii din SiSC, greșesc uneori. După toți acești ani, eu consider că SiSC-ul încurajează proactivitatea și spiritul unei echipe desăvârșite, motiv pentru care oricine va face parte din SiSC va avea o motivație sinceră și corectă. Mai mult, SiSC-ul poate oferi o familie, prieteni sau grupuri care, de multe ori, vor fi mai aproape când nimeni altcineva nu poate fi, mai ales că majoritatea studenților boboci sunt plecați pentru prima dată de acasă și pornesc pe un drum necunoscut și „minat” cu provocări. Nu în ultimul rând, cred că toți cei aflați acum la început de drum ar trebui să țină cont de un citat al lui Albert Einstein care spune că „Singura sursă a cunoștințelor este tocmai experiența”. Iar eu sunt de părere că SiSC-ul este un punct de plecare ideal pentru „drumeția” vieții, indiferent de ce destinație va alege fiecare dintre noi.”
Sper că au reușit cuvintele Laurei să vă facă să înțelegeți măcar o parte din ce însemn eu pentru studenți. Spun doar o parte, fiindcă pentru fiecare student din SiSC și din afara lui, însemn poate altceva. Dar vreau să știți că pentru oricine eu reprezint cam tot ce v-a prezentat Laura mai sus, experiență, amintiri, prietenii, oportunități, schimbare, bucurie, tristețe, provocări, ajutor, dar în special reprezint OAMENII, pentru că totul a fost, este și va fi despre ei, despre voi. Datorită lor am început și eu să exist, din dorința lor de a aduce o schimbare, și din acest motiv mereu am încercat să îi ajut să se dezvolte, indiferent de ce a însemnat această dezvoltare. În final, vreau să vă încurajez și pe voi să ieșiți din zona de confort și să încercați să faceți parte din povestea mea, din povestea SiSC, pentru că este o experiență unică, de nedescris, din care veți avea doar de câștigat.