Categories
SiSC Timp Liber

Cronicile cafelei

Cronicile cafelei Fie că este vorba despre o cană în fiecare dimineață sau mai multe pe parcursul zilei într-o cantitate care le-ar face și pe fetele Gilmore mândre, cafeaua este necesară pentru funcționarea optimă (cei care pot fără sunt de invidiat) și mult mai mult! Aceasta nu doar că este delicioasă și ne încântă simțurile, dar ne oferă și energie atunci când simțim că ne lipsește. Voi atinge în rândurile ce urmează mai multe aspecte ce au în centru cafeaua și pasiunea mea față de ea, întrucât a devenit un partener indispensabil în provocările studenției și un strop de bucurie în fiecare zi. Descoperirea cafelei în viața mea   Știți cum toți aveam anumite promisiuni în copilărie și ziceam că nu o să facem anumite lucruri când vom fi mai mari? Eu personal spuneam că nu voi bea niciodată cafea. Am crescut evitând cu încăpățânare această băutură până la sfârșitul liceului, întrucât în rarele momente când încercam curioasă din cafeaua părinților care avea un gust amar, îmi displăcea total. Trăiam cu impresia că toată cafeaua se rezumă la cea simplă neagră, însă atunci când am încercat cappucino, a fost dragoste la prima ceașcă! Din momentul în care am început să integrez cafeaua în viața mea, a devenit un punct-cheie, care nu lipsește din rutina zilnică. Dimineața nu poate începe fără aceasta, furnizându-mi energia necesară pentru a duce la bun sfârșit activitățile cotidiene. În plus, cafeaua este pentru mulți dintre noi mai mult decât o simplă băutură, ci o întreagă experiență. Cafeaua în viața de zi cu zi   După ce am căpătat o oarecare experiență în tot ceea ce ține de cafea, încercând de-a lungul timpului de toate, de la cea la ibric sau cea instant la cea din cafenele fancy și explorând diversele forme și arome ale acestei băuturi, pot răspunde oare la întrebarea: cafea acasă sau cumpărată? Ei bine, nu tocmai, deoarece recomand să existe un echilibru în funcție de timpul de care dispui, preferințele gustului, situație financiară și context. Cafeaua preparată acasă reprezintă, în același timp, un ritual relaxant, un moment pe care îl ai tu cu tine, în care îți pui ordine în gânduri sau îți planifici programul zilei care te așteaptă. Însă, cum eu nu sunt deloc matinală, seminarele de la 7:30 îmi permit să mă bucur de acest ritual doar în weekend, ajungând ca în restul săptămânii să-mi cumpăr cafeaua în drum spre facultate. Mai mult, atunci când decizi să nu mergi la anumite cursuri, o pauză la una dintre cafenelele aproape de facultate este tot ce ai nevoie pentru a te motiva să regăsești drumul înapoi spre următorul seminar sau curs. Aceste momente devin mai ales amintiri plăcute, întrucât de multe ori, le consider un pretext pentru a întări relații existente cu colegii. Poveștile de la cafea sunt cele mai memorabile, clipe în care râsetele se amplifică într-un mod cu totul aparte. Unde putem savura cafea ca studenți?   Fiind atât de adorată de majoritatea oamenilor, există o mulțime de variante în ceea ce privește locațiile de unde îți poți lua cafea, pentru toate bugetele – lucru bun de luat în considerare ca student, mai ales că nu dorești să cheltui mai mulți bani decât o faci deja. Ca variante accesibile ca preț, poți opta pentru binecunoscutele cafenele de tip 5ToGo, Ted’s sau mai neconvenționale, care nu se axează neapărat pe cafea, precum Luca sau orice supermarket, deoarece au prețuri semnificativ mai mici. Deși suntem studenți și încercăm să nu dăm sume exorbitante pe lucruri care nu sunt neapărat necesare, consider că toți avem nevoie de momente care aduc fericire sufletului. Și ce poate fi mai plăcut decât o ieșire la una dintre cafenelele din capitală? Acestea nu sunt doar locații unde bei cafea, sunt și spații care vibrează datorită oamenilor care le calcă pragul, care se adună pentru a socializa și pentru a se bucura de timpul petrecut împreună. Întâlnirile cu prietenii sau momentele de studiu la laptop au alt farmec în localurile primitoare, însoțite de aroma îmbietoare a cafelei, mai ales într-un decor modern, care atrage tinerii prin ambientul deschis și plăcut. Bucureștiul este plin de cafenele, unde îți poți savura băutura preferată, însă voi oferi doar câteva recomandări: Pain au cafe, M60, Origo, Camera din față, Cafelier, Ototo și ORYGYNS Specialty Coffee. Ca sfat, când ai timp liber și ești la o plimbare în zonele centrale, poți încerca să fii spontan și să intri în prima cafenea care îți atrage atenția. Foarte posibil să te surprindă plăcut și să o incluzi în lista locațiilor preferate, așa cum mi s-a întâmplat de foarte multe ori. Efecte ale cafelei și dependența   Dacă ești pasionat de cafea, atunci cel mai probabil ai o listă de motive pentru care acest obicei este nelipsit în rutina de dimineață. Fie că este vorba de gustul intens, energia și abilitatea de a te menține treaz oferită sau pur și simplu de experiența în sine, o ceașcă din aceasta băutură minune este binevenită întotdeauna. Noaptea, însă, este momentul când începi să observi repercusiunile celor minim 2 cafele băute. Adormitul devine o provocare frustrantă, mai ales că te gândești cât de obosit te vei trezi în următoarea dimineață. Și așa se formează un ciclu vicios, întrucât cu maxim 5 ore de somn, nu e de mirare faptul că ai nevoie de cafea că să reușești să te menții cât de cât activ pe parcursul zilei, creându-se o dependență față de aceasta. Cofeina are o multitudine de beneficii, însă consumată în exces poate avea consecințe negative, de aceea am grijă să nu întrec măsura în acest sens, deoarece e important să ne punem sănătatea pe primul loc. Mi s-a întâmplat de câteva ori să îmi inducă și o ușoară anxietate, situație în care am făcut o pauză de câteva zile. Pentru cei care au această problemă în mod regulat, însă își doresc în continuare să se bucure de gustul cafelei, o pot înlocui cu cea decofeinizată. Astfel, cafeaua rămâne un acompaniament fidel în călătoria mea zilnică – de

Categories
Facultate Timp Liber

Arta amânării: cum să faci lucrurile…în cele din urmă

Arta amânării: cum să faci lucrurile…în cele din urmă Procrastinarea. Toată lumea o cunoaște personal. Este o veche prietenă a tuturor, nici măcar nu mai necesită prezentare. Este așa populară încât, oricât de ocupată ar fi o persoană, tot își găsește o ocazie să petreacă timp cu ea. Mulți psihologi și specialiști o consideră prefăcută. Ei spun că în spatele ei se află, de fapt, un mecanism de combatere a anxietății asociate cu începerea sau finalizarea unei sarcini (sau a unei decizii). Dar oare ar fi spus același lucru și în perioada studenției? De multe ori și ei au cochetat cu dânsa, când erau studenți. De fapt, procrastinarea este un personaj atât de popular între studenți încât tendința de a amâna sarcinile universitare până chiar înainte de scadență este uneori numită ,,sindromul studentului”. Studiile arată că: aproximativ 50% dintre studenți spun că procrastinează într-o manieră consecventă și problematică; aproximativ 75% se consideră procrastinatori; în jur de 80%-95% amână într-o anumită măsură. Studenții pot amâna și alte tipuri de sarcini, cum ar fi exercițiile fizice sau curățarea camerei. Alte studii, precum cel realizat de psihologul Adam Grant, arată că un pic de procrastinare ar putea fi cheia spre succes. În spatele acestei idei, ce ar putea părea lipsită de sens, se află faptul că, în situații limită, oamenii sunt forțați să gândească în afara cutiei și să vadă lucrurile din altă perspectivă. Specialistul afirmă că ,,amânarea vă oferă timp să luați în considerare idei inovative, să gândiți în moduri neliniare, să faceți salturi neașteptate”. Și atunci, dacă procrastinarea chiar aduce beneficii, noi de ce am vrea să o eliminăm din viața noastră? Din păcate, procrastinarea nu funcționează așa în toate cazurile. Dacă aștepți chiar până în ultimul minut pentru a face ceva, probabil că te vei trezi că rezultatul nu va fi unul creativ, ci mai degrabă disperat. Cu toate acestea, amânarea nu înseamnă întotdeauna procrastinare. Poate ai lucruri mai importante de realizat acum decât să faci o temă ce trebuie predată la finalul săptămânii, cum ar fi să înveți pentru testul de mâine sau să te duci la un control la medic. Procrastinarea înseamnă să amâni un task pe care ți-ai PROPUS să-l realizezi, FĂRĂ să ai vreun motiv întemeiat, deși știi că acest lucru îți va îngreuna viața în viitor. Prin urmare, ai putea spune că dacă nu-ți propui niciodată nimic, nu procrastinezi. Problemă ocolită ✓ Sau poți să încerci cealaltă rută de scăpare: să îți găsești alte activități care să aibă prioritate în momentul de față, precum: să-ți cureți camera, să gătești, ba chiar să-ți suni părinții să vezi ce mai fac… Evident, este irațional să faci ceva atunci când ești conștient că vei fi afectat negativ de consecințe, dar, în mod ironic, procrastinarea este rezultatul încercării corpului tău de a te proteja de sarcina pe care o percepi ca pe o amenințare. În acele momente înspăimântătoare, amigdala ta, formată din neuroni însărcinați cu procesarea emoțiilor și identificarea amenințărilor, emite hormoni, printre care și adrenalină, ce activează modul de panică indusă. Această panică copleșește cortexul prefrontal, adică partea din creier care te ajută să gândești pe termen lung și care îți reglează emoțiile. Astfel, ajungi să prioritizezi orice altă activitate mai puțin stresantă. Noi ca oameni suntem mai înclinați să procrastinăm când avem de realizat task-uri ce trezesc în noi sentimente negative precum frica, sentimentul de incompetență sau cel de nesiguranță. Amânarea repetată duce adesea la stres, vinovăție și anxietate, ceea ce te poate determina să procrastinezi și mai mult. Problema este că percepția ta asupra dificultății unei sarcini crește pe măsură ce amâni rezolvarea ei. Cercetările arată că unii indivizi sunt mai susceptibili la aceasta decât alții. Oamenii care au dificultăți în a-și regla emoțiile și cei care se luptă cu stimă de sine scăzută au mult mai multe șanse să procrastineze, indiferent de cât de buni sunt la gestionarea timpului. Cu toate acestea, este o concepție greșită că toți cei care amână sunt leneși. În corp și creier, lenea este marcată de energie scăzută și apatie generală. Când îți este lene este mai probabil să nu fii stresat, ci plictisit. În realitate, mulți oameni procrastinează pentru că le pasă prea mult. Procrastinatorii raportează adesea o mare teamă de eșec, amânând lucrurile pentru că se tem că munca lor nu se va ridica la cele mai înalte standarde. Există mai multe tipologii de persoane ce își amână sarcinile, printre care: Perfecționistul: procrastinează sarcinile din teama că finalizarea nu va fi perfectă, acesta nu va fi niciodată mulțumit de munca sa; Visătorul/cel cu capul în nori: amână pentru că nu acordă atenție detaliilor fundamentale; Sfidătorul: nu crede că cineva ar trebui să-i organizeze programul; Declanșatorul de crize: întârzie sarcinile pe care le are de îndeplinit pentru că îi place să lucreze sub presiune; Supra-implicatul: se angrenează simultan în prea multe proiecte și are greutăți în gestionarea corectă a timpului pentru a le duce la bun sfârșit. Cel mai rău dintre toate, în timp ce procrastinarea ne face rău pe termen lung, ne reduce temporar nivelul de stres, întărindu-l ca strategie de adaptare a corpului pentru a face față sarcinilor stresante. Cum putem întrerupe ciclul procrastinării? În mod eronat, oamenii cred că procrastinatorii trebuie să cultive disciplina și să practice un management strict al timpului. Din păcate, a fi prea dur cu tine însuți poate adăuga emoții inconfortabile, făcând amenințarea acesteia și mai intensă. Pentru a întrerupe acest răspuns la stres trebuie să abordăm și să reducem aceste emoții negative. Câțiva pași pe care ai putea să-i urmezi pentru a-ți ameliora suferința sunt: ✓Stabilește sarcinile concrete pe care le ai de realizat; ✓Întocmește o listă cu ordinea executării fiecărei sarcini; ✓Împarte fiecare sarcină în obiective mai mici, gestionabile, care să nu te înspăimânte la fel de tare; ✓Stabilește-ți etape intermediare și termene limită pentru fiecare obiectiv; ✓Răsplătește-te când realizezi un obiectiv, dar evită să te autopenalizezi dacă depășești deadline-ul propus; ✓Schimbă-ți mediul pentru a îngreuna distragerea. Oprește-ți internetul sau lasă-ți telefonul în altă cameră pe modul nu deranjați;

Emilia Pilcu

  1. Ce specializare ați urmat și cum v-a influențat aceasta dezvoltarea profesională și personală?

 

Am urmat specializarea Informatica Economica in cadrul CSIE. Cadrul academic m-a ajutat să am o perspectivă amplă asupra domeniului economico-tehnologic, dezvoltându-mi abilitățile de analiză și rezolvare a problemelor. Profesional, m-a pregătit pentru o varietate de roluri în industria IT, iar personal, m-a motivat să fiu mereu în pas cu noile tehnologii și să găsesc soluții inovatoare.

 

  1. Cărui profil de student i-ați recomanda facultatea CSIE?

 

Facultatea CSIE e potrivită studenților curioși, pasionați de tehnologie, matematică și inovare, celor dornici sa exploreze și să înțeleagă mecanismele din spatele acestui domeniu dinamic. Recomand această facultate celor interesați de dezvoltarea software, inteligența artificială sau securitatea cibernetică. 

 

  1. Din experiența dumneavoastră, ce reputație au absolvenții CSIE pe piața muncii? Considerați că le este ușor să obțină un loc de muncă?

 

Absolvenții CSIE beneficiază de o reputație solidă pe piața muncii, datorită pregătirii lor academice de înalt nivel și a aptitudinilor practice dobândite în timpul studiilor. Aceștia sunt căutați în diverse industrii, precum IT, finanțe sau cercetare, și au acces la oportunități profesionale variate și competitive.

Modal Header Content
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipis elit, sed do eiusmod tempor incidid ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitati ulla laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Duis aute irure dolor in repre in voluptate velit esse cillum dolore eu.