Evoluția voluntariatului în România după 1990: De la oportunități limitate la implicare activă
Voluntariatul în România a parcurs un drum lung, de la activități impuse și formalizate înainte de 1989, până la o mișcare vibrantă și diversificată după 1990. În contextul transformărilor sociale și politice profunde, tinerii au început să își manifeste tot mai mult dorința de a se implica activ în comunitate, contribuind astfel la reconstrucția unei societăți civile puternice. Acest articol își propune să exploreze evoluția voluntariatului în România după căderea regimului comunist, cu un accent special pe anii ’90, prezentând diversele activități care au marcat această perioadă.
Vă încurajăm să vă implicați cât mai mult în activități de voluntariat, dar înainte de a începe, vă propunem să explorați puțin contextul istoric al acestui fenomen. Am ales să ne concentrăm asupra anului 1990, deoarece acesta marchează o schimbare majoră în peisajul voluntariatului din România. Dacă anii ’50-’60 au fost caracterizați de o aproape totală absență a voluntariatului autentic și de lipsa informațiilor documentate, anii ’90 și 2000 aduc o abundență de surse și exemple semnificative. Aceste două decenii coincid cu transformările sociale și politice profunde prin care a trecut România, iar voluntariatul a devenit un element central în dezvoltarea unei societăți civile active și responsabile.
Contextul voluntariatului înainte de 1990
În perioada comunistă, voluntariatul, așa cum este înțeles astăzi, era practic inexistent. Așa-numitele ,,activități de voluntariat” erau de fapt muncă patriotică, organizată și impusă de regim, care viza mai degrabă controlul social decât sprijinirea comunității. De exemplu, elevii și studenții erau adesea obligați să participe la culesul recoltei, la plantarea de copaci sau la diverse lucrări de infrastructură, sub supravegherea strictă a autorităților. Aceste activități erau prezentate ca fiind de mare importanță pentru națiune, însă ele nu aveau un caracter voluntar autentic, ci erau mai degrabă o formă de muncă forțată.
Schimbările de după 1990: Apariția oportunităților și a organizațiilor noi
După Revoluția din 1989, România a intrat într-o perioadă de tranziție spre democrație și economie de piață. Această tranziție a adus cu sine și o deschidere față de ideile și practicile occidentale, inclusiv conceptul de voluntariat autentic. Tinerii au început să exploreze noi moduri de a se implica în comunitate, iar apariția organizațiilor non-guvernamentale (ONG-uri) a jucat un rol crucial în acest proces.
Una dintre primele forme de voluntariat autentic care au apărut în anii ’90 a fost implicarea în ONG-uri axate pe ajutor umanitar și dezvoltare comunitară. De exemplu, numeroase organizații precum Asociația ,,Salvați Copiii” România și Fundația ,,Sera România” au fost înființate pentru a sprijini copiii orfani și familiile defavorizate, în contextul unei crize sociale profunde. Tinerii voluntari se implicau în distribuirea de alimente și haine, organizarea de activități educaționale și recreative pentru copii, precum și în campanii de conștientizare pe diverse teme sociale.
Activități de voluntariat în anii ’90 și 2000
În anii ’90, voluntariatul a început să se diversifice, pe măsură ce societatea românească s-a deschis tot mai mult către influențele externe și către necesitățile proprii de reconstrucție socială. Mulți tineri au fost atrași de organizațiile caritabile și de asistență socială. Aceștia ofereau sprijin persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii din orfelinate, bătrânii din aziluri și persoanele cu dizabilități. Voluntarii se ocupau de organizarea de campanii de strângere de fonduri, colectarea și distribuirea de alimente, și oferirea de suport emoțional și companie celor în nevoie.
Odată cu creșterea interesului pentru dezvoltarea personală și educația non-formală, au început să apară ONG-uri precum Pro Democrația care organiza cursuri și ateliere pe diverse teme, de la învățarea limbilor străine, la artă și meșteșuguri, sau chiar cursuri de antreprenoriat. În plus, tinerii voluntari se implicau în organizarea de festivaluri culturale, târguri de carte și alte evenimente menite să promoveze cultura și educația.
De asemenea, în anii ’90 și 2000, una dintre direcțiile importante în care tinerii voluntari au fost activ implicați a fost prevenirea consumului de droguri. După 1990, odată cu deschiderea granițelor și schimbările sociale, această problemă a devenit tot mai vizibilă în România. Ca răspuns, au apărut organizații și campanii antidrog menite să educe tinerii și să prevină extinderea acestui fenomen.
Voluntarii implicați în campanii antidrog desfășurau diverse activități, de la organizarea de seminarii în școli și licee, la distribuirea de materiale informative și organizarea de evenimente publice de conștientizare. Aceste inițiative erau menite să informeze tinerii despre riscurile consumului de droguri și să promoveze un stil de viață sănătos. De asemenea, unii voluntari au colaborat direct cu centrele de consiliere și reabilitare, oferind sprijin persoanelor afectate de dependență.
O altă arie de interes în anii ’90 a fost protecția mediului. Diverse ONG-uri de mediu, cum ar fi Ecotur sau MaiMultVerde, au început să mobilizeze tineri voluntari pentru activități de curățare a zonelor poluate, plantarea de copaci, protejarea speciilor de animale aflate pe cale de dispariție și educarea publicului cu privire la problemele de mediu.
Organizarea de evenimente și campanii
Un alt tip de activitate de voluntariat a fost implicarea în organizarea de evenimente de amploare, cum ar fi maratoane de strângere de fonduri, spectacole caritabile sau campanii de conștientizare pe teme de sănătate, cum ar fi prevenirea HIV/SIDA. Aceste activități ofereau voluntarilor ocazia de a-și dezvolta abilități de organizare, comunicare și management, fiind totodată un mod eficient de a atrage atenția publicului asupra problemelor sociale.
Formarea ANOSR și rolul său în voluntariat
Un moment important în istoria voluntariatului din România este formarea Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) în 1999. ANOSR a fost înființată cu scopul de a reprezenta interesele studenților la nivel național și de a promova implicarea lor activă în societate. Organizația a reușit să unifice diversele inițiative studențești, oferind un cadru organizat prin care tinerii să se implice în activități de voluntariat. De exemplu, ANOSR a militat pentru creșterea reprezentării studențești în structurile decizionale ale universităților. Au organizat campania ,,Educație de calitate” în scopul creșterii standardelor de calitate în învățământul superior, inclusiv modernizarea curriculumului. De asemenea, a fost implicată în numeroase acțiuni și campanii pentru apărarea drepturilor studenților în contextul burselor, taxelor de școlarizare și accesul la resurse educaționale.
Sub umbrela ANOSR, studenții au avut oportunitatea să participe la proiecte de impact național, să organizeze campanii de conștientizare pe diverse teme sociale, să sprijine comunitățile locale și să contribuie la dezvoltarea politicilor educaționale.
Astfel, ați avut ocazia să descoperiți voluntariatul în România post-1990 care a evoluat de la un concept aproape necunoscut în perioada comunistă, la o mișcare larg răspândită și apreciată, în special în rândul tinerilor. Diversificarea activităților de voluntariat și apariția organizațiilor precum ANOSR au contribuit la dezvoltarea unei generații de tineri implicați, care au jucat un rol crucial în reconstrucția societății românești. Pe măsură ce voluntariatul continuă să evolueze, impactul său asupra comunității și asupra dezvoltării personale a tinerilor rămâne unul semnificativ, contribuind la crearea unei societăți mai unite și mai solidare.
Burcă Andreea-Vicenza
Membru Departament Educațional
Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)