Category: SiSC

Jurnal de studenție   Razele de soare ale dimineții de București intrau prin fereastra căminului, lovindu-i fața. Obosită după o noapte lungă în care a terminat un proiect, studenta se trezește buimacă și își deschide încet telefonul. Vede ora și un val de panică o lovește brusc – e deja târziu. Își lasă, însă, capul pe pernă și se gândește: poate ajunge la următorul curs. După un weekend obositor în care a jonglat între deadline-uri și ieșiri cu prietenii, trebuie să își reintre în ritm – o așteaptă multe. După o jumătate de oră se ridică din pat, fără grabă, își face o cafea în timp ce își pune playlist-ul preferat la căști, se așază la birou în fața laptopului încă deschis, o amintire a muncii de noaptea trecută, și își verifică mail-ul. În timp ce colegele ei de cameră se pregătesc să plece, ea își savurează cafeaua, bucurându-se de căldura ce pătrunde prin geamul deschis. Vocile colegelor se aud pe fundal, dar se pierd în zgomotul muzicii. Își închide ochii pentru câteva momente și expiră ușor. Când aude ușa cum se închide în urma colegelor, se ridică de pe scaun și se pregătește să plece. Proiectele de la facultate au făcut-o să uite de alte aspecte din viață în ultimele săptămâni, dar începe să își reintre în ritm. La începutul anului universitar, s-a înscris la recrutări pentru SiSC cu speranța că va găsi un loc în care să se dezvolte și poate chiar să cunoască oameni pe care îi va putea numi prieteni. Perioada recrutărilor a fost una dintre cele mai frumoase experiențe pe care le-a trăit de când a intrat la facultate, și în timp ce se pregătește de plecare, își amintește cu drag fiecare moment. Când se uită în oglindă, pe picior de plecare, un zâmbet plăcut se regăsește pe buzele ei. Bucureștiul este destul de aglomerat la ora zece, dar studenta nu este deranjată de asta. Drumul până la facultate trece fără evenimente notabile, iar când autobuzul oprește la Piața Romană, ea coboară și se îndreaptă spre clădirea Virgil Madgearu. Toată lumea se grăbește, iar ea își face loc prin marea de studenți până ajunge în fața facultății. Își vede câțiva colegi și se îndreaptă spre ei. Încep să povestească despre weekend, iar după câteva minute, cu o nouă stare de bine, intră toți în facultate. Înăuntru, agitația crește. Nu ajung bine la scări, iar lângă pervazul de la parter este oprită de mai multe persoane care povestesc. SiSCoți. Încă nu se poate obișnui cu acea căldură aparte cu care a fost primită printre ei, dar îi oferă un sentiment frumos să se simtă parte din grup. Ajunsă, în sfârșit, la al doilea curs al zilei simte cum timpul începe să alerge. Orele se topesc una după alta, până când ziua se încheie cu un nou apus. La cămin, după o cină rapidă cu mâncare congelată de la cel mai apropiat supermarket, se așază din nou la birou verificând ce mai are de făcut și pregătindu-se pentru o nouă noapte de muncă. Zilele care au urmat au trecut rapid, cu facultatea menținând-o constant ocupată. Cu toate acestea, a găsit timp pentru a ieși cu prietenii și pentru a participa la activitățile SiSC. În sfârșit, a ajuns la mult așteptata zi de vineri, bucurându-se că aceasta este ziua ei liberă. Vinerea a devenit pentru ea o zi de relaxare, o pauză binemeritată după o săptămână agitată. De fiecare dată, își planifică mici evadări cu prietenii sau pur și simplu se bucură de timpul liber pentru a-și reîncărca bateriile. Pe măsură ce săptămâna se încheie, studenta simte cum toate eforturile și momentele de relaxare se împletesc într-un echilibru fragil, dar necesar. Învață să își gestioneze timpul, să aprecieze clipele de liniște și să se bucure de compania celor dragi. Știe că perioada studenției, cu toate provocările și bucuriile ei, este un capitol unic în viață – unul care îi va rămâne mereu în amintire. Cu acest gând pozitiv, studenta închide ochii și se gândește la o posibilă plecare acasă, pentru a-și revedea părinții. Zâmbește, gândindu-se la planurile care o așteaptă.   Diana-Andreea Guia Membru al Departamentului Educațional Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)  

Tehnologia și studenția atunci și acum   Este o dimineață răcoroasă de septembrie, deschizi larg fereastra și lași briza ușoară să intre în cameră. Totul pare minunat până când sună telefonul. Te pregătești rapid să ieși din casă, pentru că alarma îți indică faptul că ești în întârziere. În timp ce grăbești pasul pentru a prinde metroul îți trece prin minte un gând rapid: Cum era viața unui student înainte de tehnologie?.   Deși viața de student pare să fie aproape neschimbată, unele aspecte au fost profund influențate de dezvoltarea tehnologiei, interesele fiind brusc modificate și adaptate condițiilor actuale.   Timpul liber   După cursuri, te gândești că ar fi momentul să te întâlnești cu prietenii tăi și să vizionați împreună un spectacol de teatru. Deschizi repede telefonul, propui ieșirea pe grupul vostru, aștepți entuziasmat răspunsuri pozitive și te grăbești să cumperi bilete de pe internet. Înainte funcționa oare la fel?   Plimbările prin parc, mersul cu bicicleta sau ieșirile la teatru sunt activități pe care atât studenții din trecut, cât și cei din prezent le practică entuziasmați. Diferențele însă vin din modul de abordare. Înainte, aceștia stabileau o oră și o locație și se întâlneau fără mesaje sau apeluri, fapt ce acum este greu de realizat, fiind mult mai la îndemână să discuți la telefon detaliile organizatorice.   Se poate considera că gradul de spontaneitate este mai ridicat acum, fiind mult mai ușor să planifici activități ce te ajută să te relaxezi. Însă, în timpul acestor ieșiri, socializarea era mult mai intensă, nefiind mijloace ce pot distrage și întrerupe o conversație precum notificările de pe telefon.   Voluntariatul   Căutând confuz sala de curs pe holurile facultății, ai observat un grup de studenți îmbrăcați asemănător, cu zâmbetul pe buze socializând și oferind informații despre organizația lor. Îți amintești ce scria pe tricou, așa că decizi să cauți câteva detalii despre activitățile lor și deja simți că îi cunoști. Vezi pe pagină că există și un buton care te îndeamnă să te alături lor. Cum arăta totuși voluntariatul când informațiile nu erau atât de ușor de găsit?   Oportunitățile de voluntariat de acum sunt indiscutabil mult mai diverse decât în trecut. Fiecare persoană poate să găsească o organizație cu care rezonează și cu care împarte aceleași idealuri pentru a rezolva o parte oricât de mică a unei probleme. Pe lângă dorința de implicare, voluntariatul are acum un impact semnificativ asupra propriei persoane, acesta contribuind la dezvoltarea personală, la îmbunătățirea abilităților de lucru în echipă și de socializare.   Alegerea activităților în care ai vrea să te implici este mult mai ușoară acum, majoritatea organizațiilor având prezentări ample online, cu descrierea proiectelor sau cauzelor cărora care își dedică timpul, dar și acțiuni propriu-zise care pot fi realizate cu ajutorul unui telefon sau laptop. În trecut, această activitate nu era neapărat prezentă sub denumirea actuală, poate nici măcar nu era conștientizată, dar exista prin ajutorul acordat unul altuia. Oferirea cursurilor scrise, îndrumarea înainte de un examen sau oferirea unui instrument de scris la nevoie erau activități ce formau subtil ideea de voluntariat pe care o îndrăgim acum atât de tare.   Studiul   Ajungi în camera ta după o zi lungă și îți amintești că un profesor la curs a menționat o noțiune pe care nu o cunoști foarte bine, dar care te-a făcut curios. Deschizi repede internetul și începi să cauți informații din diverse surse, urmărești videoclipuri pentru a înțelege mai ușor și brusc apare iar aceeași întrebare care te-a măcinat toată ziua: Cum se informau oamenii în trecut?.   Din punct de vedere al studiului, tehnologia a avut un real impact, fiind un ajutor binevenit pentru elevii și studenții curioși. Este foarte ușor acum să cauți informații, date, să faci cursuri online, sau chiar să citești știrile. Totuși, aceste lucruri sunt pozitive doar în condițiile în care te bazezi pe site-uri de încredere, cu informații reale și verificate. În trecut, pentru a se informa, cărțile erau punctul de plecare pentru studenți, fiind singura opțiune pe care se puteau baza în afara cursurilor de la facultate, iar ziarul era principala modalitate de transmitere a știrilor. Bibliotecile din cadrul universităților încă există, dar acum sunt mai degrabă pline de praf decât de studenți. Dacă descoperi acum că ești pasionat de un domeniu, ai o mulțime de oportunități pentru a-l dezvolta și pentru a-l studia în profunzime, chiar dacă tehnologia te poate distrage uneori din studiul individual.   La finalul zilei, tehnologia are în continuare un impact considerabil, fiind în continuă dezvoltare. Folosită conștient, cu anumite limite și cu o departajare clară între viața reală și cea online, este o unealtă puternică pentru dezvoltarea personală și profesională. Așadar, tu cum crezi că ar fi arătat viața ta fără tehnologie?   Diana-Maria Popa Membru Departament Educaţional Sindicatul Studenților din Cibernetică (SiSC)  

Evoluția voluntariatului în România după 1990: De la oportunități limitate la implicare activă   Voluntariatul în România a parcurs un drum lung, de la activități impuse și formalizate înainte de 1989, până la o mișcare vibrantă și diversificată după 1990. În contextul transformărilor sociale și politice profunde, tinerii au început să își manifeste tot mai mult dorința de a se implica activ în comunitate, contribuind astfel la reconstrucția unei societăți civile puternice. Acest articol își propune să exploreze evoluția voluntariatului în România după căderea regimului comunist, cu un accent special pe anii ’90, prezentând diversele activități care au marcat această perioadă.   Vă încurajăm să vă implicați cât mai mult în activități de voluntariat, dar înainte de a începe, vă propunem să explorați puțin contextul istoric al acestui fenomen. Am ales să ne concentrăm asupra anului 1990, deoarece acesta marchează o schimbare majoră în peisajul voluntariatului din România. Dacă anii ’50-’60 au fost caracterizați de o aproape totală absență a voluntariatului autentic și de lipsa informațiilor documentate, anii ’90 și 2000 aduc o abundență de surse și exemple semnificative. Aceste două decenii coincid cu transformările sociale și politice profunde prin care a trecut România, iar voluntariatul a devenit un element central în dezvoltarea unei societăți civile active și responsabile.   Contextul voluntariatului înainte de 1990   În perioada comunistă, voluntariatul, așa cum este înțeles astăzi, era practic inexistent. Așa-numitele ,,activități de voluntariat” erau de fapt muncă patriotică, organizată și impusă de regim, care viza mai degrabă controlul social decât sprijinirea comunității. De exemplu, elevii și studenții erau adesea obligați să participe la culesul recoltei, la plantarea de copaci sau la diverse lucrări de infrastructură, sub supravegherea strictă a autorităților. Aceste activități erau prezentate ca fiind de mare importanță pentru națiune, însă ele nu aveau un caracter voluntar autentic, ci erau mai degrabă o formă de muncă forțată.   Schimbările de după 1990: Apariția oportunităților și a organizațiilor noi   După Revoluția din 1989, România a intrat într-o perioadă de tranziție spre democrație și economie de piață. Această tranziție a adus cu sine și o deschidere față de ideile și practicile occidentale, inclusiv conceptul de voluntariat autentic. Tinerii au început să exploreze noi moduri de a se implica în comunitate, iar apariția organizațiilor non-guvernamentale (ONG-uri) a jucat un rol crucial în acest proces. Una dintre primele forme de voluntariat autentic care au apărut în anii ’90 a fost implicarea în ONG-uri axate pe ajutor umanitar și dezvoltare comunitară. De exemplu, numeroase organizații precum Asociația ,,Salvați Copiii” România și Fundația ,,Sera România” au fost înființate pentru a sprijini copiii orfani și familiile defavorizate, în contextul unei crize sociale profunde. Tinerii voluntari se implicau în distribuirea de alimente și haine, organizarea de activități educaționale și recreative pentru copii, precum și în campanii de conștientizare pe diverse teme sociale.   Activități de voluntariat în anii ’90 și 2000   În anii ’90, voluntariatul a început să se diversifice, pe măsură ce societatea românească s-a deschis tot mai mult către influențele externe și către necesitățile proprii de reconstrucție socială. Mulți tineri au fost atrași de organizațiile caritabile și de asistență socială. Aceștia ofereau sprijin persoanelor vulnerabile, cum ar fi copiii din orfelinate, bătrânii din aziluri și persoanele cu dizabilități. Voluntarii se ocupau de organizarea de campanii de strângere de fonduri, colectarea și distribuirea de alimente, și oferirea de suport emoțional și companie celor în nevoie.   Odată cu creșterea interesului pentru dezvoltarea personală și educația non-formală, au început să apară ONG-uri precum Pro Democrația care organiza cursuri și ateliere pe diverse teme, de la învățarea limbilor străine, la artă și meșteșuguri, sau chiar cursuri de antreprenoriat. În plus, tinerii voluntari se implicau în organizarea de festivaluri culturale, târguri de carte și alte evenimente menite să promoveze cultura și educația.   De asemenea, în anii ’90 și 2000, una dintre direcțiile importante în care tinerii voluntari au fost activ implicați a fost prevenirea consumului de droguri. După 1990, odată cu deschiderea granițelor și schimbările sociale, această problemă a devenit tot mai vizibilă în România. Ca răspuns, au apărut organizații și campanii antidrog menite să educe tinerii și să prevină extinderea acestui fenomen.   Voluntarii implicați în campanii antidrog desfășurau diverse activități, de la organizarea de seminarii în școli și licee, la distribuirea de materiale informative și organizarea de evenimente publice de conștientizare. Aceste inițiative erau menite să informeze tinerii despre riscurile consumului de droguri și să promoveze un stil de viață sănătos. De asemenea, unii voluntari au colaborat direct cu centrele de consiliere și reabilitare, oferind sprijin persoanelor afectate de dependență.   O altă arie de interes în anii ’90 a fost protecția mediului. Diverse ONG-uri de mediu, cum ar fi Ecotur sau MaiMultVerde, au început să mobilizeze tineri voluntari pentru activități de curățare a zonelor poluate, plantarea de copaci, protejarea speciilor de animale aflate pe cale de dispariție și educarea publicului cu privire la problemele de mediu.   Organizarea de evenimente și campanii   Un alt tip de activitate de voluntariat a fost implicarea în organizarea de evenimente de amploare, cum ar fi maratoane de strângere de fonduri, spectacole caritabile sau campanii de conștientizare pe teme de sănătate, cum ar fi prevenirea HIV/SIDA. Aceste activități ofereau voluntarilor ocazia de a-și dezvolta abilități de organizare, comunicare și management, fiind totodată un mod eficient de a atrage atenția publicului asupra problemelor sociale.   Formarea ANOSR și rolul său în voluntariat   Un moment important în istoria voluntariatului din România este formarea Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) în 1999. ANOSR a fost înființată cu scopul de a reprezenta interesele studenților la nivel național și de a promova implicarea lor activă în societate. Organizația a reușit să unifice diversele inițiative studențești, oferind un cadru organizat prin care tinerii să se implice în activități de voluntariat. De exemplu, ANOSR a militat pentru creșterea reprezentării studențești în structurile decizionale ale universităților. Au organizat campania ,,Educație de calitate” în scopul creșterii standardelor de calitate în învățământul superior, inclusiv modernizarea curriculumului. De asemenea, a fost implicată în numeroase acțiuni