Sistemul de învăţământ superior românesc şi Procesul Bologna

România se află printre statele semnatare ale declaraţiei de la Bologna din 1999 pentru dezvoltarea coerentă şi armonioasă a învăţământului superior. Principalele reforme aduse de Procesul Bologna sunt următoarele:

  1. O structură pe trei trepte: studii de licenţă, masterat și doctorat.
  2. Sistemul de credite transferabile (ECTS), cu scopul de a facilita mobilităţile şi pentru a echivala studiile.
  3. Suplimentul de diplomă pentru care să permită compararea diplomelor de la universităţi din state diferite.

Săptămâna trecută, mai exact vineri – 14.02.2014, a avut loc un eveniment organizat de Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) pentru a prezenta un proiect intitulat “Angajamentele României în Spațiul European al Învățământului Superior (EHEA) și evaluarea implementării lor la nivel național” şi pentru a dezbate concluziile analizelor efectuate.

La acest eveniment au participat persoane care participă activ la dezvoltarea sistemului de educaţie precum Ministrul Educaţiei Remus Pricopie, profesori din cadrul mai multor universităţi din ţară, reprezentanţi ai studenţilor de la ANOSR şi USR, precum şi gazdele de la UEFISCDI.

Ca să descriu pe scurt proiectul, el îşi propune să dea o imagine completă a angajamentelor pe care România şi le-a asumat în cadrul Procesului Bologna, să analizeze în ce stadiu au fost respectate şi să ofere un set de recomandări care să contribuie la consolidarea participării în EHEA. După cum ne aşteptam, sunt multe probleme, de exemplu un obiectiv european era ca 40% din populaţia cu vârstă între 30-34 de ani să fie absolvenţi ai unui ciclu de învăţământ superior, România atingând doar o pondere de 20.4%, plasându-se pe ante-penultimul loc. România nu are o strategie pentru a atrage studenţii străini, fapt care creează o discrepanţă de aproximativ 15% între numărul de studenţii care pleacă la studii în străinătate faţă de cei care vin să studieze în România. Pe parcursul efectuării studiului s-a observat că datele statistice privind sistemul de educaţie nu sunt centralizate într-o bază de date, iar autorii studiului au fost nevoiţi să culeagă date din mai multe surse, fapt care afectează grav transparenţa şi îngreunează identificarea problemelor.

Ceea ce probabil era evident pentru studenţii din România, experţii care au reprezentat România în BFUG (Bologna Follow-Up Group) au concluzionat faptul că sistemul de Învăţământ Superior are un caracter reproductiv şi nu este centrat pe student. Pe lângă aceste probleme mai sunt prezentate multe altele în acest studiu, iar ca şi o privire de ansamblu UEFISCDI sugerează că este foarte important să se instituţionalizeze întâlniri periodice între consiliile naţionale şi instituţiile de suport pentru o mai bună cooperare, construirea unui grup naţional pe modelul Bologna Follow-Up Group care să sprijine implementarea procesului.

După ce proiectul a fost prezentat, au fost organizate mai multe sesiuni de dezbateri paralele, cu scopul de a îmbunătăţi concluziile: Dimensiunea socială a educației și Învățarea pe tot parcursul vieții, Internaționalizarea educației și mobilitate, Asigurarea calității, Învățarea și predarea centrate pe student, Instrumente multidimensionale de transparență, Angajabilitatea studenților. În urma acestor dezbateri, organizatorii au observat că concluziile la care s-a ajuns în urma dezbaterilor sunt asemănătoare cu cele propuse de ei, subliniind astfel o viziune comună a stakeholder-ilor și o dorință de schimbare, de revoluționare a sistemului românesc, prin inovație și originalitate.

Ca o părere personală, eu cred că România, prin instituţiile sale, nu conștientizează importanţa sistemului educaţional în dezvoltarea ţării şi din această cauză nu este tratat cu profesionalism. Degeabă încercăm să atragem studenţii străini la universităţiile noastre, când România se clasează pe ultimele locuri la testele PISA. Eu cred că, pentru a avea universităţi de top mondial în România, este nevoie ca sistemul educaţional preuniversitar să sufere modificări majore pentru a fi capabil să furnizeze resurse umane potrivite pentru a putea schimba imaginea României şi pentru a fi capabili de un progres adevărat. Cu alte cuvinte, schimbarea trebuie să se producă la un alt nivel, nu la cel universitar.

Recomandările experților propuse în analiza “Angajamentele României în Spațiul European al Învățământului Superior (EHEA) și evaluarea implementării lor la nivel național” le puteți găsi la acest link.

Pentru mai multe informații despre misiunea și proiectele UEFISCDI, vă recomand să vizitați site-urile: http://pp-is.forhe.ro/ și http://uefiscdi.gov.ro/.

Victor Bolog
Membru al departamentului Educațional

You may also like...