România nu uită niciodată! Adu-ţi aminte de mineriadă!

Azi se împlinesc 25 de ani de la cea mai violentă și sângeroasă intervenție a forţelor de ordine şi a minerilor asupra manifestanţilor din Piaţa Univesităţii, din 13-15 iunie 1990! Cu acest prilej, SiSC dorește să aducă un omagiu celor care au avut curajul să lupte pentru idealurile democratice ale României, pentru drepturile lor și ale tinerilor de la acea vreme.

În urmă cu 25 de ani, pe vremea aceasta, centrul Bucureştiului devenise scena tragică pe care s-au desfăşurat lupte în urma cărora peste 1.000 de persoane au căzut victime prin împuşcare, vătămare corporală sau arestare ilegală. Motivul pentru care oamenii protestau în Piața Universității era unul nobil, și anume lupta împotriva instaurării unei puteri “neocomuniste” reprezentate de regimul lui Ion Iliescu. Protestatarii, supranumiți de către fostul președinte Ion Iliescu “golani”, cereau independenţa Televiziunii şi aflarea adevărului despre Revoluţie. De la balconul Facultăţii de Geologie, numit “tribuna democraţiei”, au vorbit în acele zile peste o mie de persoane – personalităţi, dar şi simpli cetăţeni, iar Piaţa Universităţii, declarată “liberă de neocomunism” şi “kilometrul zero al democraţiei“, a fost tranzitată de sute de mii de oameni.

În dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, în jurul orelor 03.00 – 04.00 dimineaţa, forţele de ordine au distrus corturile celor aflaţi în piaţă şi au făcut arestări. În jurul orei 9.00, mai multe grupuri de muncitori de la IMGB au sosit în Piaţa Universităţii scandând: “IMGB face ordine”, “Moarte intelectualilor” şi “Noi muncim, nu gândim“, dar au părăsit apoi zona.

mineriada

Două cordoane de trupe ale Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) au înconjurat apoi piaţa cu autobuze din dotarea Poliţiei, atmosfera devenind tot mai tensionată. Au izbucnit violenţe între manifestanţi şi trupele USLA, fiind aruncate pietre şi cocteiluri Molotov, iar autobuzele Poliţiei fiind incendiate. Au fost atacate şi incendiate sediile Poliţiei Capitalei, Ministerului de Interne şi SRI.

Într-un comunicat citit la TV şi radio, preşedintele Ion Iliescu spunea: “Este clar că ne aflăm în faţa unei tentative organizate de a răsturna prin forţă, prin violenţa dezlănţuită, conducerea aleasa în mod liber şi democratic la 20 mai 1990. Ne adresăm tuturor cetăţenilor Capitalei, în numele democraţiei câştigate prin alegeri libere, să respingă cu toată hotărârea actele iresponsabile de violenţă şi să sprijine organele de ordine în restabilirea situaţiei de calm şi legalitate. Chemăm toate forţele conştiente şi responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului şi televiziunii pentru a curma încercările de forţă ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democraţia atât de greu cucerită”.

În seara zilei de 13 iunie, trei garnituri de tren pline cu mineri au plecat din Petroşani spre Bucureşti, iar un alt tren a plecat a doua zi din gara Motru spre Bucureşti.

Ajunşi în Gara de Nord, în 14 iunie, la ora 04.00, minerii conduşi de Miron Cozma s-au deplasat către Piaţa Universităţii, după cum le ceruse Ion Iliescu, de la balconul Guvernului: “Mă adresez dumneavoastră, mulţumindu-vă pentru răspunsul de solidaritate muncitorească pe care şi de astă dată l-aţi dat, la chemarea noastră. Delegaţia de mineri, în frunte cu domnul Cosma, se va deplasa în Piaţa Universităţii, pe care vrem să o reocupaţi dumneavoastră”.

În Piaţa Universităţii, minerii au pretins că refac rondurile de flori distruse de corturile manifestanţilor şi au pătruns în incinta Facultăţii de Geologie, unde au ocupat balconul şi au devastat sediul Ligii Studenţilor. La fel s-a întâmplat şi la Facultatea de Litere şi cea de Matematică, precum şi la Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroşi profesori şi studenţi au fost atunci bătuţi. Minerii au mai devastat sediile PNŢCD şi PNL şi au ocupat Televiziunea Română.

Toţi cei “bănuiţi a fi intelectuali” au fost bătuţi, urcaţi în dubele Poliţiei şi interogaţi la o unitate militară din Măgurele.

În ziua următoare, la orele prânzului, minerii au fost urcaţi în autobuze şi transportaţi la Romexpo, unde Iliescu le-a mulţumit. Imediat după aceasta au fost conduşi la trenurile care îi aşteptau în Gara de Nord şi transportaţi în Valea Jiului.

În urma incidentelor sângeroase din 13 – 15 iunie, au murit zeci de oameni, dintre care doar şase au fost identificaţi şi recunoscuţi. De asemenea, 746 de persoane rănite, 6 femei violate şi peste 1000 de “bărboşi, intelectuali, studenţi din Universitate şi Arhitectură” reţinuţi ilegal fac parte din bilanţul negru al evenimentelor din vara anului 1990 din Bucureşti.

În urma deciziei de a redeschide dosarul “Mineriada”, luată în luna februarie a acestui an, fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, spunea că are o “mare satisfacţie” că dosarul mineriadei va fi redeschis, susţinând că pentru fostul preşedinte Ion Iliescu există o singură pedeapsă – “condamnare pe viaţă pentru crime împotriva umanităţii”.

Întrebat dacă crede că redeschiderea acestui dosar îl vizează în vreun fel sau îl va afecta, Ion Iliescu a răspuns: ”De ce? Nu. Am fost contemporan cu evenimentele şi am avut nişte răspunderi, dar asta (redeschiderea dosarului) e cu totul altceva”.

You may also like...