Interviu Andreea Olaru

„Explorați un domeniu”

 

Are ochii precum marea, plini cu nebănuite căi, părul precum grâul, blond, iar obrajii roșesc rapid, de parcă ar fi mere. Nu e steagul României, ci o persoană care captivează prin calm, sperie prin scânteile inteligenței, și insuflă invidie prin pasiunile ei. Desigur, abandonăm enigma și ne vom apuca puțin să explorăm universul colegei noastre din SiSC, Andreea Olaru, studentă la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, cea care ”În perioada 17-18 mai 2013 a luat parte la Olimpiada Națională a Studenților Economiști, secțiunea “Cibernetică, statistică și informatică economică“, ediția a VIII-a. Lucrările olimpiadei s-au desfășurat la Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității de Vest din Timișoara.” Și, firește, a obținut premiul I.

SiSC are bucuria de a prezenta în următoarele rânduri, câteva dintre gândurile Andreei Olaru, iar acest interviu este realizat cu ocazia performanței recente, însă, probabil, este unul dintr-un șir lung de scrieri care o vor avea ca subiect.

Andreea, felicitări și, te rugăm, spune-ne povestea ta. Cum te-ai hotărât să participi la Sesiunea de Comunicări în cadrul facultății?

Cu o săptămână înaintea deadline-ului de înscriere, domnul profesor Smeureanu ne-a îndemnat pe toți la un curs să participăm. Am discutat cu dumnealui și am hotărât să particip cu tema mea de licență, însă aveam o problemă: nu aveam scris foarte mult din ea. În acea săptămână am lucrat intens, mai ales la aplicația din lucrare.  Decizia mea de a participa se baza mai mult pe dorința de a obține un feedback pentru licență și nu m-am gândit la obținerea unui premiu.

 

Ai luat locul 2  pe facultate și locul 1 pe țară, cum a fost posibil?

Primele două locuri pe facultate au mers la Olimpiada Națională. Câștigătoarea locului 1 din ASE avea un program interesant, dar nu se baza pe un subiect economic. Tema era una foarte atractivă, dar nu avea un algoritm foarte complex.

 

Ne vorbești despre lucrarea ta?

(zâmbește și începe să relateze) ”FOLOSIREA ALGORITMILOR GENETICI ÎN APLICAȚII ECONOMICE” a fost o provocare. În momentul în care mi-am ales această temă de licență, mi s-a părut departe de mine, dar m-a ajutat să progresez.
Algoritmul începe prin generarea unei mulțimi de portofolii ale căror ponderi ale acțiunilor sunt alese la întâmplare. Pe baza acestora, se generează populații noi de portofolii tot mai bune din punct de vedere al riscului, folosind operații de încrucișare și mutație inspirate din genetică. Așadar funcția obiectiv a algoritmului este minimizarea riscului. Am aplicat această metodă în investiții bursiere, am

ales în jur de zece acțiuni de pe BVB cu scopul generării celor mai eficiente combinații pentru a forma portofolii.

 

Și la Timișoara cum a fost?

Frumos, nu am simțit vreo presiune participând la această olimpiadă. M-a încântat ideea de a-mi prezenta lucrarea în alt loc decât ASE-ul. Organizarea a fost foarte bună. Am întâlnit oameni super interesanți, studenții care ne-au primit au fost foarte atenți cu noi și am legat prietenii.

Profesorii din comisie erau foarte serioși și implicați, chiar unul dintre ei s-a arătat interesat de lucrarea mea.

 

3 cuvinte pentru cele 3 zile la Timișoara…

Hei… trebuia să-mi trimiteți întrebările înainte! (râde)

Surpriză, Emoție și Experiență.

 

Te-a schimbat toată această poveste?

Da! Mi-a arătat că sunt capabilă de lucruri la care nu mă gândeam sau pe care le credeam posibile doar pentru cercetători. Acum sunt mai ambițioasă.

În anii de studiu mă gândeam doar la examene și note, iar acest eveniment mi-a încununat facultatea.

Am observat că oricât planific și îmi propun lucruri, nu le voi realiza. De aceea trebuie să fiu pregătită pentru a lua primul tren, AICI și ACUM!

 

Le poți da niște sfaturi celor care își doresc să participe?

Trebuie să fie hotărâți, să încerce să intre în domeniul cercetării când participă la astfel de concursuri, contează fiecare pas realizat în scrierea lucrării. Am văzut multe lucrări bine făcute, dar care nu studiau un fenomen concret.

 

Te consideri tocilară?

Bună gluma!… Acum serios, întotdeauna mă apuc de învățat în ultimul moment, dar pentru că sunt o ambițioasă, învăț intens și rezultatele se văd.

Ca să mă decuplez, mă uit la filme, ascult Mozart, muzica lui mă ajută să cercetez. Glumesc!

 

Ce hobby-uri ai? Ce îți place să faci?

Mă atrag lucrurile mai puțin cunoscute, dar care au ceva special. De exemplu am descoperit de curând o cofetărie care comercializează înghețata Ben&Jerry`s.

În fiecare primăvară, împreună cu sora mea, merg în Piața Victoriei pentru a expune creațiile noastre în cadrul unui târg de mărțișoare handmade. Avem și o pagină de facebook: https://www.facebook.com/papucherry – Păpuşerie .

Şi, desigur, îmi place foarte mult, mai ales în sesiune, să dau concerte strașnice de chitară pe gratis colegelor mele de cameră.

 

Vorbește-ne despre experiența ta ERASMUS.

A început în primul semestru al anului 2, în cadrul Universității din Göteborg.  Îmi place Suedia, e o țară cu oameni mai reținuți și mă încadrez foarte bine în societatea lor. Oamenii sunt foarte punctuali, se respectă atât legile scrise cât și cele nescrise. Acolo un rând e rând, nu o gloata.

Mi-a plăcut mult modul apropiat de comunicare dintre studenți și  profesori. Profesorului nu i se pare o lipsă de respect dacă i te adresezi direct și îl strigi pe nume, Oleg.

Au o curiculă flexibilă, se bazează pe  proiecte realizate în echipă. Unele înlocuiau examenul propriu-zis, le predam și le susțineam. Acolo lucrarea de  dizertație poate fi realizată în parteneriat cu o firmă, cu alți colegi sau individual.

Aș menționa un târg anual al universitaților partenere prin alte programe de exchange (ERASMUS, cu alte state asiatice, nordice, etc). Acolo, eu și celelalte colege din România am reprezentat ASE-ul. Însă, din păcate, nu am avut niciun sprijin sau comunicare din partea ASE-ului. Poate că, din lipsa promovării, România nu prezintă interes pentru studenții suedezi când vine vorba de o mobilitate ERASMUS în cadrul Academiei noastre. De altfel, din păcate, parteneriatul dintre University of Gothenburg și ASE a fost anulat sau era să fie anulat, pentru că nu au venit studenți din partea lor către București.

 

Nu întrebăm noi, dar ne spui tu… (desigur, e regizată treaba)

Sigur, sunt o SiSCoată încă din anul 1. Am intrat în SiSC pentru a-mi face prieteni, pentru a mă implica în proiecte de voluntariat. Am organizat de două ori Academia Speranței și am coordonat un SiSC Tutoring. Sunt membră în departamentul EDUcațional, unul special, deoarece nu multe organizații studențești își concentrează activități pe educația din România, cu atât mai rar, pe reprezentarea drepturilor studenților. Că să exemplific mai bine, noi, în departament avem training-uri pe Quality Assurance, Procesul Bologna, Pilonii Mișcării Studențești, Învățământ centrat pe student etc. și desfășurăm în parteneriat cu ANOSR proiecte despre condiția socială a studentului CSIE sau diferite alte proiecte care privesc drepturile și viața studenților.

 

Andreea, ești olimpică, vorbitoare de engleză, franceză, spaniolă și suedeză, cântăreață și multe altele. Rămâi în România?

Momentan m-am decis să plec la master în Gothenburg pentru că vreau să-mi continui experiența de student european în Suedia. Masterul la care am fost acceptată este de doi ani. L-am ales  pentru că în România nu există așa ceva, dar nici nu am căutat prea mult deoarece am primit foarte repede răspunsul din Suedia. Din câte am citit despre programul de studiu ales, practica de specialitate poate fi făcută în companii cum ar fi Volvo, Ericsson, etc.

Merg în Suedia pentru a mă pregăti într-un mediu internațional, bine organizat și onest. Nu fug de România, sunt fericită aici, dar acolo, poate datorită economiei, lucrurile merg mai bine, sunt mai multe oportunități.

 

Am primit în iarnă un Fortune Cookie în care am găsit mesajul: ”Accept  the challenge with calmness!”, iar eu asta fac. Probabil că trebuie să luăm fiecare tren la momentul său, fără griji și să nu alergăm după himere.

 

Mulţumim Andreea Olaru şi îţi urăm mult succes în planurile tale!

                        ***                   ***                        ***

De la îndrumătorul Andreei, domnul profesor Smeureanu Ion, decanul CSIE, am furat câteva răspunsuri și sfaturi despre cum poți avea performanțe ca profesionist.

Cum priviți performanța Andreei Olaru? Cum ați influențat-o de-a lungul Olimpiadei?

Noi (profesorii) încercăm ca strategie să identificăm în facultate studenții cu capacități deosebite de pregătire și să le alocăm resurse de îndrumare suplimentare. Andreea a venit la mine inițial cu o altă temă și i-am zis că nu ne trebuie o lucrare cu un raport despre niște indicatori, ci avem nevoie de ceva mai bine structurat, mai complex. I-am propus câteva sugestii cu privire la diferite potențiale teme și ulterior, după ce s-a mai gândit am văzut că s-a decis asupra folosirea algoritmilor genetici în aplicații economice.

 

Când a avut facultatea ultimul premiu la Olimpiada Națională a studenților?

Noi, în facultate, avem anual astfel de performanțe, în mai multe competiții. Iar pentru aceste rezultate colegii mei trebuie să muncească, iar eu să-i motivez cumva, mai ales în condițiile actuale din învățământ.

Începând de anul trecut ne-am propus să intensificăm partea asta de competiții, activități extracurriculare: am revigorat concursul de programare „Cel mai bun programator”, cu sprijinul financiar al companiei Qualitance, HewlettPackard a organizat în cadrul CSIE proiectul „Build your career”, Crystal System Romania pentru masterul SIMPRE a organizat un concurs cu premii substanțiale – laptop-uri, tablete, și cu voi, SiSC, avem IT fest, plus alte evenimente științifice sau profesionale la care studenții noștri participă cu interes.

 

E o perioadă a schimbărilor… de aceea vă întrebăm ce sfaturi le oferiți celor care acum sunt pe holurile facultății și se înscriu aici, precum și absolvenților pentru a obține perfomanțe, pentru a fi buni profesioniști?

Studenții au nevoie să aibă încredere în evaluările noastre și să se concentreze pe studiu și mai puțin pe notă. Să nu alerge pentru note mari, ci pentru a se pregăti, de exemplu să cunoască o parte de programare, o parte de economie și, desigur, de modelare.

Succesele mari ale absolvenților noștri constau în cunoștințele lor solide despre programare și economie, iar companiile i-au angajat imediat, pentru că studenții înțelegeau foarte bine fenomenele economice și nu mai era nevoie să le explice nimeni partea această. Noii veniți să fie încrezători că la finalul studiilor vor avea un profil complet de profesioniști.

Iar în tendința de internaționalizare a învățământului de informatică ne bucură schimbul de studenți prin programul ERASMUS (de care a beneficiat și Andreea), și prin mixarea pregătirii interne și internaționale a studenților noștri care fac licența la București și apoi aleg o provocare în alt centru universitar din Europa urmând un program de master acolo. Iar ei sunt mărturiile vii ale muncii pe care o depun colegii mei cu tinerii care doresc să-și construiască o carieră.

 

 

Aceste rânduri sunt despre oamenii SiSC, care muncesc, crează și își urmează visurile, iar realizările lor sunt bucuria celorlați SiSCoți. De aceea, Andreea, du mai departe povestea ta, darurile cu care ne-ai cucerit, și noi, ca o familie, te vom urmări din umbră cu încrederea că: tu vei atinge noi culmi!

 

SiSC ți-o crește!

 

Diana Fustanela, membru al departamentului Relații Publice

Raul Dumitrașcu, membru al departamentului Educațional

You may also like...